Terapia EMDR – Desensibilizarea și reprocesarea prin mișcări oculare

EMDR (Eye Movement Desensitization and Reprocessing) este o metodă de psihoterapie validată științific, utilizată în special pentru tratarea traumelor și tulburărilor legate de stresul post-traumatic (PTSD). A fost descoperită în 1987 de către psihologul Francine Shapiro, care a observat întâmplător că mișcările oculare pot reduce intensitatea emoțiilor negative asociate cu amintirile traumatice.

Un scurt istoric

Descoperirea EMDR a pornit de la o observație personală: în timp ce se plimba prin parc și își reamintea gânduri neplăcute, Shapiro a observat că mișcările rapide ale ochilor le diminuau impactul emoțional. Ulterior, a dezvoltat o metodă terapeutică structurată, testată clinic, care a evoluat într-o formă complexă și eficientă de intervenție psihologică.

Cercetări recente și evoluții în EMDR

În ultimele două decenii, terapia EMDR a fost obiectul a numeroase studii clinice care au demonstrat eficiența sa în tratarea traumelor psihologice și nu numai. Printre cercetătorii de marcă din acest domeniu se numără Ad de Jongh, psiholog clinic și profesor la Universitatea din Amsterdam, care a contribuit semnificativ la extinderea aplicabilității EMDR.

🧠 Fobii și tulburări de anxietate: Într-un studiu randomizat controlat, de Jongh și colegii săi au demonstrat că EMDR poate reduce semnificativ frica de tratamente stomatologice (dentofobie) în comparație cu tratamentele tradiționale de expunere:📄 Doering, S., Ohlmeier, M. C., de Jongh, A., & Hofmann, A. (2013). EMDR versus exposure therapy in dental phobia: a randomized controlled trial. European Journal of Oral Sciences, 121(6), 477–482.

💡 Traume complexe și multiple: Ad de Jongh a promovat utilizarea EMDR în cazul pacienților cu traume repetate (traume din copilărie, abuz emoțional cronic), demonstrând că tratamentele pot fi eficiente chiar și în absența detaliilor explicite ale fiecărui eveniment traumatic:📄  , S. J. M. A., Brouwers, L., van den Hout, M. A., & de Jongh, A. (2021). The effect of EMDR therapy in patients with complex trauma and comorbid psychiatric disorders. Frontiers in Psychology, 12, 618377.

📌 Accesarea indirectă a traumei: În mai multe articole, de Jongh a argumentat că EMDR nu necesită expunere prelungită sau verbalizarea detaliată a amintirilor traumatice. Acest lucru reduce suferința pacientului și crește complianța la terapie:📄 de Jongh, A., Amann, B. L., Hofmann, A., Farrell, D., & Lee, C. W. (2019). The status of EMDR therapy in the treatment of posttraumatic stress disorder: A review of meta-analytic studies. Psychological Research and Behavior Management, 12, 395–414.

Beneficiile terapiei EMDR

Terapia EMDR s-a dovedit eficientă într-o gamă largă de tulburări și condiții clinice. Iată cele mai documentate beneficii:

Reducerea simptomelor PTSD

Numeroase meta-analize arată că EMDR este la fel de eficient – și adesea mai rapid – decât terapia cognitiv-comportamentală (CBT) în tratamentul tulburării de stres post-traumatic (PTSD).

• 📄 Lee, C. W., & Cuijpers, P. (2013). A meta-analysis of the contribution of eye movements in EMDR therapy. Journal of Anxiety Disorders, 27(1), 1–8.

Eficiență în traume complexe și repetate

EMDR este eficient inclusiv în cazuri cu traumă din copilărie, abuzuri multiple sau comorbidități psihice.

• 📄 Matthijssen, S. J. M. A. et al. (2021). Frontiers in Psychology, 12, 618377.

Reducerea simptomelor de anxietate, fobii și atacuri de panică

EMDR reduce frica asociată cu fobii specifice (de ex. dentofobie), fără expunere clasică și cu un nivel scăzut de disconfort.

• 📄 Doering, S. et al. (2013). European Journal of Oral Sciences, 121(6), 477–482.

Reduce suferința emoțională fără a necesita relatarea detaliată a traumei

Spre deosebire de alte terapii, EMDR poate funcționa chiar și când pacientul nu dorește sau nu poate să discute detalii traumatice.

• 📄 de Jongh, A. et al. (2019). Psychological Research and Behavior Management, 12, 395–414.

Eficiență ridicată și durabilă în timp

Efectele EMDR sunt stabile la reevaluări făcute la 3, 6 sau 12 luni după tratament.

• 📄 Van den Berg, D. P. G., & Van der Gaag, M. (2012). Behaviour Research and Therapy, 50(10), 676–684. (studiu pe pacienți cu psihoze și PTSD comorbid)

Contraindicații și precauții în EMDR

Terapia EMDR este în general sigură, dar anumite condiții clinice impun precauție sau adaptări speciale:

Tulburări psihotice active sau dezintegrări psihice.

Tulburări disociative severe (ex. DID)

EMDR poate destabiliza pacienții cu halucinații, iluzii sau realitate sever distorsionată.

• 📄 van den Berg, D. P. G., et al. (2015). Long-term outcomes of trauma-focused treatment in psychosis. Psychological Medicine, 45(12), 2411–2421.

  
  

Tulburări disociative severe (ex. DID).

Necesită adaptări semnificative ale protocolului și o relație terapeutică solidă.

• 📄 International Society for the Study of Trauma and Dissociation (2011). Guidelines for treating dissociative identity disorder in adults.

Instabilitate emoțională sau lipsa resurselor interne

Pacienții care nu pot tolera activarea emoțională pot beneficia mai întâi de terapie de stabilizare.

• 📄 Shapiro, F. (2018). Eye Movement Desensitization and Reprocessing (EMDR) Therapy: Basic Principles, Protocols, and Procedures (3rd ed.)

Afecțiuni neurologice (ex. epilepsie)

Stimularea bilaterală ar putea declanșa simptome nedorite. Necesită consult medical.

Concluzie

EMDR este o metodă modernă, eficientă și bazată pe dovezi pentru tratarea traumelor și anxietății, dar aplicarea sa trebuie realizată cu discernământ clinic, ținând cont de starea psihică și neurologică a clientului.

Găsești mai multe detalii în cadrul acestui interviu:

https://youtu.be/1V1nMmRRP8U?si=95KeHP9qvZpojrQI

📚 Referințe științifice

1. Doering, S., Ohlmeier, M. C., de Jongh, A., & Hofmann, A. (2013). EMDR versus exposure therapy in dental phobia: a randomized controlled trial. European Journal of Oral Sciences, 121(6), 477–482.https://doi.org/10.1111/eos.12089

2. Matthijssen, S. J. M. A., Brouwers, L., van den Hout, M. A., & de Jongh, A. (2021). The effect of EMDR therapy in patients with complex trauma and comorbid psychiatric disorders. Frontiers in Psychology, 12, 618377.https://doi.org/10.3389/fpsyg.2021.618377

3. de Jongh, A., Amann, B. L., Hofmann, A., Farrell, D., & Lee, C. W. (2019). The status of EMDR therapy in the treatment of posttraumatic stress disorder: A review of meta-analytic studies. Psychological Research and Behavior Management, 12, 395–414.https://doi.org/10.2147/PRBM.S185940